a 9-a Conferință Națională de Pneumologie Pediatrică
Eveniment virtual
Joi, 1 octombrie – Sâmbătă 3 octombrie, 2020

Abstract

MANAGEMENTUL PACIENŢILOR PEDIATRICI CU TRAHEOSTOMIE CRONICĂ

Tamara Marcovici 1,2, Teofana Bizerea-Moga1, 2, Laura Olariu1,2, Oana Belei1,2, Giorgiana Brad1, 2, Raluca Horhat1,2, Dorinela Zaboş2, Otilia Mărginean1,2

1 Clinica I Pediatrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara

2 Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Ţurcanu Timişoara

Introducere. Creşterea speranţei de viaţă la copiii cu boli grave însoţite de insuficienţă respiratorie cronică severă implică şi traheostomia pe termen lung. Îngrijirea corespunzătoare a acestor pacienţi reduce morbiditatea şi ameliorează calitatea vieţii.

Material şi metodă. Am evaluat retrospectiv 7 pacienţi cu traheostomie cronică internaţi în Clinica I Pediatrie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Ţurcanu Timişoara într-o perioadă de 5 ani (2015-2020). Analiza cazurilor a cuprins date anamnestice, clinice şi paraclinice, consulturi interdisciplinare.

Rezultate. Anterior traheostomiei toţi pacienţii fuseseră intubaţi prelungit şi ventilaţi mecanic. Băieții au fost majoritari (86% dintre cazuri). 43% dintre subiecţi au fost copii mici iar 28,5% erau preşcolari. Lotul a cuprins câte un singur sugar, respectiv adolescent. Au predominat cazurile provenite din mediul rural (71%),  majoritatea din judeţe limitrofe. La 86% dintre subiecţi boala de bază a fost genetică (atrofie musculară spinală tip I; sindrom Jeune; sindrom Griscelli tip 2; sindrom Leigh; leucodistrofie hipomielinizantă). Un singur caz era sechelar post traumatism cranio-cerebral sever. 57% dintre subiecţi prezentau tetrapareză, 2/3 aveau epilepsie, retard sever în achiziţii şi deficit senzorial vizual şi/sau auditiv, iar 2 copii erau în stare vegetativă. 43% dintre cazuri au necesitat ventilaţie asistată prelungită. Toţi pacienţii erau alimentaţi prin gastrostomă.  Spitalizările au fost prelungite şi repetate datorită morbidităţii importante (infecţii respiratorii severe, status convulsiv, etc.). Tratamentul a fost complex: igiena bucală/ tegumentară/a traheostomei/a gastrostomei; hidratare/nutriţie parenterală; antibioterapie; aerosoli cu soluţie salină hipertonă/bronhodilatator/mucolitic; managementul adecvat al secreţiilor respiratorii. Consilierea psihologică a părinţilor a fost necesară la majoritatea cazurilor. Un singur pacient a necesitat asistenţă socială.

Concluzii. În bolile genetice rare caracterizate prin afectare neuromusculară severă traheostomia +/- ventilaţia asistată pot ameliora speranţa de viaţă a copiilor afectaţi. Patologia  severă şi morbiditatea importantă necesită un management complex interdisciplinar al acestor cazuri.

Cuvinte cheie: copil, traheostomie, îngrijire


16|t_marcovici@yahoo.com
A 9-a Conferință Națională de Pneumologie Pediatrică
Joi, 1 octombrie – Sâmbătă 3 octombrie, 2020

Contact

Logos Consult SRL - Secretariat organizatoric

Mihaela Agaficioaie
Mobile phone: +40722510567

Email: office@pneumologiepediatrica2020.ro